Istoria științei este plină de descoperiri uimitoare care au avansat cunoștințele și ne-au îmbunătățit viața. Dar în spatele acestor succese se ascund experimente dubioase, care ridică întrebări tulburătoare despre etica cercetării și limitele curiozității umane.

Experimente dubioase făcute de anumiți psihologi

Experimentul Stanford

Experimentul Stanford cu Închisoarea, realizat în 1971 de către psihologul Philip Zimbardo, a fost un studiu controversat, dar semnificativ, care a explorat modul în care mediul și rolul social pot influența comportamentul uman.

24 de studenți de sex masculin, albi, din clasa de mijloc, au fost selectați aleatoriu pentru a juca rolul deținuților sau gardienilor într-o închisoare simulată. Subsolul Universității Stanford a fost transformat în închisoare, cu celule, uniforme și reguli specifice. Deținuții au fost arestați de poliția reală, duși la închisoare și supuși procedurilor de admitere standard. Gardienilor li s-a dat autoritate, dar nu au primit instruire specială.

Atât deținuții, cât și gardienii au adoptat rapid rolurile lor. Deținuții au devenit pasivi, deprimați și docili. Gardienii au devenit autoritari, abuzivi și sadici. Experimentul a fost oprit după doar 6 zile, deși era planificat să dureze două săptămâni.

Situația și rolul social pot avea un impact puternic asupra comportamentului individual. Oamenii pot comite acte de cruzime și abuz dacă sunt plasați în poziții de autoritate.

Experimentul Milgram

Experimentul Milgram, realizat intre 1961 si 1963 de catre Stanley Milgram la Universitatea Yale, a fost un studiu controversat dar semnificativ care a examinat obedienta fata de autoritate. Studiul a fost conceput pentru a intelege mai bine cum oamenii obisnuiti pot comite acte de cruzime si barbarie sub ordinul unor figuri de autoritate.

Participantii au fost recrutati prin intermediul anunturilor in ziare si li s-a promis o suma modica de bani pentru participarea la un studiu despre invatare si memorie. Li s-a spus ca vor juca rolul “profesorului” intr-un experiment care testa efectul pedepsei asupra invatarii.

“Elevul” era de fapt un actor care simula durere si suferinta in crestere ca raspuns la “socurile electrice” administrate de “profesor”. Socurile electrice erau insa false, insa participantii credeau ca le provoaca durere reala elevului.

De ce îl punem în categoria de experimente dubioase

Experimentul a fost conceput pentru a crea o presiune psihologică semnificativă asupra participanților. Ei erau instruiți să continue să administreze șocuri electrice, chiar dacă elevul protesta și cerea să se oprească. Un experimentator aparent sever le spunea să continue, insistând că experimentul este important și că ei nu trebuie să-și facă griji cu privire la starea elevului.

Rezultatele experimentului au fost surprinzătoare și șocante pentru mulți. Aproximativ 65% dintre participanți au continuat să administreze șocuri electrice până la nivelul maxim de 450 de volți, chiar și în ciuda protestelor și suferinței evidente a elevului.

Experimentul Asch

Realizat de Solomon Asch în anii 1950, a fost un studiu fundamental în psihologia socială care a examinat tendința oamenilor de a se conforma opiniei majorității, chiar și atunci când aceasta este incorectă.

Experimentul a implicat grupuri de 7-9 participanți, dintre care doar unul era un subiect real, restul fiind complici instruiți de Asch. Toți participanții au fost rugați să evalueze lungimea liniilor verticale prezentate pe cărți. În realitate, complicii au primit instrucțiuni să dea răspunsuri greșite în mod intenționat la anumite încercări.

Rezultatele au arătat că o proporție semnificativă a subiecților (aproximativ 32%) s-au conforma opiniei majoritare incorecte cel puțin o dată în timpul experimentului. Asch a identificat o serie de factori care au influențat nivelul de conformitate, printre care:

• Marimea grupului: presiunea de a se conforma crește odată cu mărimea grupului.
• Unanimitatea grupului: conformitatea este mai probabilă când toți ceilalți membri ai grupului sunt de acord.
• Confidentul: prezența unei persoane care nu se conformează poate reduce presiunea de a se conforma.
• Importanța sarcinii: conformitatea este mai probabilă când sarcina este percepută ca fiind importantă.