Evul Mediu, o perioadă plină de mister și evoluție culturală, a lăsat o amprentă profundă asupra muzicii pe care o ascultăm astăzi. Dar v-ați întrebat vreodată la ce instrumente din Evul Mediu cântau oamenii ?

Cele mai cunoscute instrumente din Evul Mediu

Lira și harpa: sunetele delicate ale corzilor

Printre cele mai iubite instrumente din Evul Mediu se numără lira și harpa. Lira, un instrument cu coarde ciupite, era folosită de trubaduri pentru a acompania balade și poezii de dragoste. Sunetul său melodios aducea emoție în sălile regale și în piețele orașelor.

Harpa, cu designul său elegant și sunetele angelice, era prezentă atât în biserici, cât și în curțile nobiliare. Acest instrument simboliza armonia și era adesea asociat cu muzica sacră.

Lăuta: precursorul chitarei moderne

Un alt instrument esențial al acelei epoci este lăuta. Cu corpul său rotund și numeroasele coarde, lăuta oferea o gamă largă de sunete. Era preferată atât de muzicienii profesioniști, cât și de amatori. De fapt, lăuta este considerată strămoșul direct al chitarei pe care o cunoaștem astăzi.

Flautul și șalmaua: sunetele vântului

Instrumentele de suflat erau, de asemenea, foarte populare. Flautul, realizat din lemn sau os, era ușor de fabricat și de transportat. Oamenii îl foloseau în special în mediul rural, acompaniind dansuri și festivități.

Șalmaua, un instrument cu ancie dublă, producea un sunet puternic și clar. Era folosită în ansamblurile muzicale pentru a adăuga profunzime și dinamism pieselor interpretate.

Citește și: Muzica country – istorie și artiști

Alte instrumente din Evul Mediu la care cântau oamenii

Cimpoiul: sunetul tradiției

Cimpoiul, cunoscut și sub numele de “cornul muzical”, era un simbol al culturii populare. Cu sunetul său inconfundabil, cimpoiul era prezent la festivaluri, nunți și alte evenimente importante. Acesta a rămas un instrument emblematic în multe culturi europene până în ziua de azi.

Percuția medievală: ritmul vieții cotidiene

Tobele și tamburinele aveau un rol vital în muzica medievală. Ele mențineau ritmul și adăugau energie pieselor. De exemplu, tobele erau folosite în marșuri militare, dar și în spectacolele stradale, în timp ce tamburinele acompaniau adesea dansatorii.

Organistrul și clavicordul: precursorii pianului

Instrumentele cu clape începeau să își facă apariția în această perioadă. Organistrul, un fel de orgă portabilă, era folosit în special în biserici. Clavicordul și virginalul erau instrumente cu coarde lovite, populare în rândul nobilimii. Acestea au pregătit terenul pentru dezvoltarea pianului în secolele următoare.

Menestrelii și trubadurii

Nu putem vorbi despre instrumente din Evul Mediu fără a menționa menestrelii și trubadurii. Acești artiști itineranți cântau la diverse instrumente, precum lăuta, vioara sau flautul, și răspândeau povești și cântece dintr-un oraș în altul. Ei erau sufletul petrecerilor și aduceau bucurie în comunitățile pe care le vizitau.

Muzica era omniprezentă în societatea medievală. Oamenii cântau la muncile câmpului, la sărbători sau în momentele de relaxare. Instrumentele din Evul Mediu erau adesea construite manual, folosind materiale locale, ceea ce le făcea accesibile pentru majoritatea populației.